La fel ca multe dintre țările din Europa, în România vinificația datează din perioada romană, dar se întinde chiar mai înainte. Ținând cont că există dovezi despre oamenii care au trăit aici acum 40.000 de ani, este foarte posibil ca acești strămoși ai noștri să fi cultivat viță de vie.
De altfel, mărturiile istorice ne arată că celebrul poet roman Ovidiu, care a trăit în perioada 43 î. Hr. – 17 d. Hr., a menționat în scrierile lui cât de importantă era vița de vie pe plaiurile dobrogene, atunci când a fost exilat de împăratul Octavianus Augustus în cetatea Tomis, adică Constanța de azi.
Pe măsură ce filoxera a măturat Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea, a luat cu ea vița de vie din România și, în ciuda faptului că multe dintre viile autohtone au fost altoite pe portaltoi americani, dezvoltarea viticulturii în țara noastră a fost lentă.
Fenomenul s-a intensificat și mai mult în anii 1940, când dominația comunistă a făcut ca în domeniul producției de vin accentul să se pună pe cantitate, mai degrabă decât pe calitate, iar după ce Cortina de Fier a căzut în cele din urmă, au existat complicațiile inevitabile ale proprietății și privatizării terenurilor. Cei peste 20 de ani de procese legate de proprietate, care au ajuns în instanță, au contribuit și ei la dezvoltarea prea lentă a industriei vinului, în România.
Finanțările UE, împreună cu investițiile au făcut totuși ca această industrie să se dezvolte. În ciuda acestui fapt, o mare parte din pământul agricol a rămas în parcele mici, fragmentate, deținute de familii, unde oamenii nu au interes pentru a face vin.
Așa se face că evoluția vinificației din ultimii ani, din România, este rezultatul faptului că câteva crame cheie fac lucruri pe scară largă.
În timp ce România a avut mare succes, în plan extern, cu soiuri internaționale precum Pinot Noir, Sauvignon Blanc și Pinot Grigio, soiurile autohtone de vin oferă un punct de diferențiere, chiar dacă denumirea lor, cum ar fi Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Negru de Drăgășani sau Cadarcă, îi fac pe străini să li se împleticească limba în gură.
Iată 10 soiuri autohtone de vinuri românești!
1. Fetească Regală
Feteasca Regală face parte din categoria vinurilor albe semi-aromate, la fel ca Chardonnay-ul. Este un vin foarte intens și aromatic, cu un gust fructat și o aciditate excelentă.
Soiul de struguri Feteasca Regală este unul dintre cele mai cunoscute și căutate din România. A fost descoperit după 1920 în Transilvania, lângă Sighișoara și se presupune a fi un hibrid între Feteasca Albă și Grasa de Cotnari.
2. Băbească Neagră
Este un vin cu o culoare roșu-rubiniu, o fructuozitate medie-ridicată și o corpolență lejeră, datorită taninurilor catifelate, aproape imperceptibile, și a acidității destul de ridicate pentru un vin roșu.
În ceea ce privește aroma, Băbeasca are atât arome de fructe roșii (vișine amărui, prune uscate), cât și tonuri florale (violete, bujori, iris). Este un vin lejer, cu note de fructe roșii, susținute de o aciditate considerabilă, cu o tentă tonică, subtilă, în postgust.
Băbeasca Neagră se aseamănă la gust cu vinuri celebre precum Pinot Noir, Zweigelt, Gamay, St. Laurent sau Blaufrankisch.
3. Tămâioasă Românească
Este un vin alb realizat dintr-un soi tip muscat provenit din Grecia Antica, care se cultivă pe teritoriul țării noastre de cel puțin două milenii.
Din punct de vedere al gustului, Tămâioasa Românească are un buchet floral, condimentat intens, de caise, pere, busuioc, miere de albine, pepene galben sau ananas.
Vinurile seci se recomandă a fi servite ca aperitiv sau cu salate, dar și specialități condimentate din bucătăriile Asiei. Vinurile demidulci sau dulci se recomandă a fi servite cu deserturi pe bază de fructe dar nu numai.
4. Fetească Neagră
Este un vin deosebit, atât roze, cât și roșu, ce poate fi învechit în lemn de calitate și ulterior în sticlă, rezultând vinuri de mare marcă.
În funcție de tehnicile de vinificație, este un vin cu arome variate și cu structură de taninuri fine, aciditate bună, corp mediu spre plin și un nivel de alcool mediu spre mare.
Din punct de vedere al gustului, Feteasca Neagră este un vin cu arome de mure, prune sau vișine negre, și, totodată, de scorțișoară, vanilie, piper și ienibahar.
5. Fetească Albă
Acest soi de struguri s-a cultivat dinainte de apariția filoxerei în România, fiind clonat din Feteasca Neagră.
Feteasca Albă este un vin care se remarcă prin finețe și echilibru. Din punct de vedere al gustului și al mirosului, acest vin prezintă arome de citrice, floare de tei, flori de câmp, fân sau caisă coaptă.
6. Frâncușă
Frâncușa, vinul sec al podgoriei Cotnari, are o eleganță aparte, suplețe, note florale, fructuozitate și prospețime.
Culoarea acestui vin variază între galben-pal și galben-verzui. Din punct de vedere al gustului, Frâncușa are o aroma vegetală de strugure pârguit și un gust echilibrat și consistent. Este un vin alb, sec, fără zaharuri.
7. Crâmpoșie Selecționată
Este un vin realizat din soiul de struguri cu același nume, care, se pare, că datează încă de pe vremea dacilor.
Acest vin alb este, în general, sec, echilibrat, fructuos, proaspăt. Din punct de vedere al gustului, acest vin răcoros are arome de mere, pere, citrice, fructe exotice, dar şi note minerale pronunțate.
8. Grasă de Cotnari
Un soi de viță de vie cultivat în România încă din secolul al XV-lea, în vechile podgorii de la Cotnari, unde a fost cultivat încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Vinul obținut este un vin superior alb, de desert, sec, demisec, dulce sau licoros, cu un conținut mare de zahăr.
Din punct de vedere olfactiv și gustativ, vinul sec Grasă de Cotnari se distinge prin arome de mere, caisă, piersică, iar vinul dulce prin arome de miere de albine, stafide, miez de nucă verde și migdale.
9. Busuioacă de Bohotin
Un vin cu aciditate ridicată, cu o culoare roze diferită de orice alt tip de vin, care se realizează din struguri ce se cultivă doar în câteva zone viticole din România.
Busuioaca de Bohotin este un vin licoros cu o corpolență deosebită, cu un parfum inconfundabil, având arome de trandafir și busuioc ce îi dau o notă aparte, rar întâlnită la alte vinuri aromate.
Potrivit specialiștilor, aromele acestui vin te duc cu gândul la caprifoi și piersici coapte, suculente, cu o armonie perfectă de zahăr, alcool și aciditate. Gustul dulce are câteodată o aromă sensibil amăruie de migdale.
10. Negru de Drăgășani
Este un vin produs dintr-un soi tânăr de struguri, omologat în 1993 și nu unul tradițional, moștenit din trecut.
Negru de Drăgășani este un vin roșu cu prospețime și fructuozitate. Din punct de vedere al gustului, are arome de cireșe negre, vișine, afine, mure, și porumbe.
Potrivit specialiștilor, este un vin care poate fi servit cu brânzeturi tinere și proaspete, carne roșie, paste sau risotto.
