Organele interne nu ar putea funcționa normal dacă nu ar fi alimentate cu sânge. Atunci când sângele circulă prin corp, se exercită o anumită presiune asupra vaselor sanguine. Valorile acestei presiuni indică tensiunea arterială. Tensiunea arterială normală este considerată cea cu valori sub 120/80 milimetri coloană de mercur (mmHg). De asemenea, hipotensiunea arterială este indicată de valori mai mici de 90/60 mmHg.
În acest articol vorbim despre tensiunea mică și riscurile acesteia: prezentăm cauzele și manifestările hipotensiunii, precum și riscurile și modalitățile de prevenție. În general, se consideră că hipotensiunea nu este o problemă în adevăratul sens al cuvântului, dar trebuie spus că dacă nu este identificată cauza și dacă nu este monitorizată, riscurile pot fi importante.
Care sunt riscurile hipotensiunii arteriale
Hipotensiunea arterială nu este lipsită de pericole.
- În formele ei ușoare, pacientul resimte amețeală, slăbiciune, leșin. Există un risc major să cadă și să sufere un accident serios.
- În formele mai grave ale hipotensiunii arteriale, corpul este privat de oxigenul de care are nevoie, iar organele interne nu-și mai pot îndeplini funcțiile. Se poate ajunge în situații de deteriorare a inimii și a creierului.
Clasificarea hipotensiunii arteriale
Hipotensiunea arterială poate fi temporară, sau se poate manifesta pe o perioadă îndelungată (afecțiunea devine cronică). Literatura de specialitate recunoaște mai multe tipuri de hipotensiune arterială:
- hipotensiune ortostatică (posturală): reprezintă scăderea puternică a tensiunii arteriale la ridicarea din poziția culcată sau șezândă.
- hipotensiune postprandială: apare cel mai adesea la persoanele în vârstă. Hipotensiunea postprandială este cauzată de scăderea tensiunii arteriale sistolice după masă. Se manifestă prin amețeală, stare de confuzie, stare de leșin după masă. Explicația este simplă, digestia presupune o nevoie suplimentară de sânge, ceea ce duce la o scădere temporară a tensiunii arteriale. O altă explicație este legată de absorbția rapidă a glucozei, în cazul persoanelor cu diabet.
- hipotensiune arterială mediată neuronal: se instalează după mai mult timp petrecut în picioare.
- hipotensiune provocată de deteriorarea sistemului nervos: este un tip de hipotensiune care se manifestă asemănător cu boala Parkinson. Acest tip de hipotensiune poate provoca leziuni ale sistemului nervos. În acest fel sunt afectate tensiunea arterială, ritmul cardiac, digestia și respirația.
Care sunt cauzele hipotensiunii arteriale
Tensiunea arterială scăzută poate fi cauzată de condiții precum:
- graviditate (în primele 24 de săptămâni);
- afecțiuni cardiace;
- afecțiuni endocrine;
- deshidratare;
- hemoragii;
- șoc anafilactic;
- septicemie;
- repaus prelungit la pat;
- administrare de medicamente diuretice, antidepresive;
- consum de alcool;
- deficiențe de vitamina B12;
- deficiență de acid folic
Cum se manifestă hipotensiunea arterială
Hipotensiunea arterială se manifestă prin:
- amețeală;
- stare de leșin;
- greață;
- tulburări de vedere;
- oboseală;
- dificultate de concentrare;
- confuzie;
- transpirație la nivelul pielii;
- respirație superficială;
- puls slab/rapid;
- lipsa poftei de mâncare;
- sete;
- pierderea concentrării;
- tinitus (țiuit în urechi);
- anxietate/depresie;
- tulburări de somn.
Cum se poate preveni hipotensiunea arterială
- Bea apă multă pentru a evita deshidratarea. Este necesară hidratarea mai ales în cazuri de vărsături sau probleme digestive.
- Dacă amețești la ridicat în picioare, nu te ridica niciodată brusc. De asemenea, nu sta picior peste picior.
- Ai grijă la dietă, mănâncă mese mai puțin îmbelșugate și mai dese, pentru că mesele copioase pot scădea destul de mult tensiunea arterială (mai ales în cazul hipotensiunii arteriale postprandiale).
- Nu fă abuz de alcool.
- Evită băile fierbinți.
- Nu ocoli sarea, dar nici nu fă abuz de ea.
- Consumă cafea, dar nu după ora 15.00, mai ales dacă ai tulburări de somn. Cafeina crește tensiunea arterială, stimulează sistemul cardiovascular și crește pulsul.
- Consumă alimente bogate în vitamina B12: ouă, cereale integrale, carne slabă.
- Consumă alimente bogate în vitamina B9: citrice, legume cu frunze verzi, ouă, ficat.
- Dacă este cazul, poartă ciorapi de compresie.
