Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism) este o inițiativă legislativă a Uniunii Europene, menită să sprijine obiectivele ambițioase de reducere a emisiilor de carbon. Scopul său principal este de a preveni fenomenul de „relocare a emisiilor de carbon”, prin care companiile mută producția în țări cu politici climatice mai permisive pentru a evita costurile asociate reglementărilor stricte din UE.
CBAM introduce taxe pe importurile unor produse cu emisii ridicate de CO₂, stimulând astfel producătorii internaționali să adopte practici mai sustenabile.
De ce a fost necesar CBAM?
Uniunea Europeană și-a propus să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, însă acest obiectiv riscă să fie subminat de importurile din țări cu reglementări mai puțin stricte. Fără un mecanism eficient de ajustare la frontieră, companiile europene ar fi dezavantajate în fața competitorilor internaționali care nu suportă aceleași costuri legate de emisiile de carbon.
CBAM a fost introdus pentru a echilibra condițiile de concurență și pentru a preveni externalizarea poluării în afara UE.
Cum funcționează CBAM?
CBAM este conceput să funcționeze prin aplicarea unei taxe de carbon asupra produselor importate în UE, echivalentă cu prețul certificatelor de emisii pe care producătorii europeni trebuie să le achiziționeze în cadrul Sistemului UE de Comercializare a Certificatelor de Emisie (EU ETS).
Importatorii trebuie să raporteze cantitatea de emisii asociate produselor și să achiziționeze „certificate CBAM” corespunzătoare. Acest mecanism încurajează companiile din afara UE să își reducă emisiile pentru a rămâne competitive pe piața europeană.
Ce sectoare sunt vizate de CBAM?
Mecanismul CBAM vizează în special industriile cu un nivel ridicat de emisii de CO₂ și cu un risc mare de relocare a producției. Printre sectoarele afectate se numără:
- Industria cimentului – una dintre cele mai poluante industrii, responsabilă pentru o mare parte din emisiile globale de CO₂.
- Industria siderurgică – producția de oțel generează emisii ridicate și este vulnerabilă la relocare.
- Industria aluminiului – consumă cantități mari de energie, majoritar provenită din surse fosile.
- Industria îngrășămintelor – utilizarea gazelor naturale în producție contribuie la emisiile de carbon.
- Industria hidrogenului – deși are un potențial mare pentru tranziția verde, producția sa tradițională este intensivă din punct de vedere energetic.
Aceste sectoare au fost selectate datorită impactului semnificativ pe care îl au asupra mediului și pentru a preveni importurile de produse poluante din țări cu reglementări mai permisive.
Impactul CBAM asupra economiei și comerțului internațional
Implementarea CBAM va avea efecte majore asupra economiei globale și a fluxurilor comerciale internaționale.
Pe de o parte, UE protejează industriile locale de concurența neloială și stimulează inovația verde. Pe de altă parte, partenerii comerciali ai Uniunii Europene ar putea percepe acest mecanism ca o barieră protecționistă, ceea ce ar putea duce la tensiuni comerciale.
CBAM ar putea determina statele non-UE să își alinieze politicile climatice la standardele europene pentru a evita penalizările la export.
Cum contribuie CBAM la reducerea emisiilor de carbon?
CBAM nu doar descurajează importurile de produse cu amprentă mare de carbon, ci și stimulează adoptarea unor practici mai sustenabile la nivel global. Producătorii internaționali care vor să rămână competitivi pe piața UE vor fi motivați să investească în tehnologii mai curate și să își reducă emisiile.
În plus, mecanismul oferă un semnal puternic că politicile climatice stricte pot fi extinse la nivel global, favorizând tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
CBAM este un instrument esențial pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene și pentru prevenirea relocării emisiilor de carbon. Prin taxarea importurilor de produse poluante, acest mecanism contribuie la reducerea globală a emisiilor și la crearea unui sistem economic mai echitabil și mai sustenabil.
Deși poate genera provocări economice și comerciale, CBAM are potențialul de a accelera tranziția globală către o economie cu emisii reduse, demonstrând că politica climatică ambițioasă poate fi un motor al schimbării și inovării.
