Enterocolita este o afecțiune intestinală inflamatorie care poate afecta copiii în mod specific și poate cauza simptome neplăcute precum diaree, vărsături, febră și disconfort abdominal. În timp ce această afecțiune poate fi stresantă pentru părinți și copii deopotrivă, este important să înțelegem cât timp pot dura simptomele și cum să gestionați situația pentru a asigura recuperarea și binele copilului dvs.
În acest articol, vom explora durata simptomelor enterocolitei la copii și vom oferi sfaturi utile pentru îngrijirea lor în această perioadă dificilă.
Ce virusuri cauzează enterocolita
Enterocolita poate fi cauzată de mai mulți agenți patogeni, inclusiv virusuri, bacterii și paraziți. În ceea ce privește virusurile, cele mai comune cauze ale enterocolitei la copii includ:
- Rotavirus: Acesta este unul dintre cei mai obișnui viruși cauzatori de enterocolită la copii. Rotavirusul provoacă diaree severă, vărsături și poate duce la deshidratare rapidă.
- Norovirus: Norovirusul este cunoscut pentru provocarea epidemilor de gastroenterită și enterocolită în colectivități precum școli, creșe și vase de croazieră. Produce simptome precum vărsături și diaree.
- Adenovirus: Anumite tipuri de adenovirus pot provoca infecții gastrointestinale, inclusiv enterocolită, care se manifestă prin febră, diaree și vărsături.
- Astrovirus: Acest virus poate cauza diaree și vărsături, mai ales la copiii mici și la persoanele cu un sistem imunitar slăbit.
- Calecivirus: Acest grup de virusuri poate fi responsabil pentru diareea acută la copii.
De menționat că majoritatea infecțiilor virale care cauzează enterocolită sunt contagioase și se pot răspândi ușor prin contact direct cu o persoană infectată sau prin expunerea la obiecte contaminate.
Ce tipuri de bacterii cauzează această afecțiune
Neglijarea igienei personale poate duce la prezența unor bacterii care pot declanșa simptome acute de enterocolită și pot fi detectate în probele de analize medicale. Printre aceste bacterii se numără Salmonella, Shigella, Escherichia coli și Campylobacter.
De asemenea, ciupercile, precum Candida, pot apărea în cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit, mai ales dacă au luat anterior antibiotice, sau în cazul celor infectați cu virusul HIV. Paraziți, cum ar fi Giardia, Escherichia Balantidium, Blastocystis hominis, Cryptosporidium și Entamoeba histolytica, pot fi, de asemenea, identificați prin examenele microbiologice.
În ce perioade suntem expuși riscului de a dezvolta enterocolită
Practic, riscul persistă pe tot parcursul anului, dar este mai crescut în sezonul cald, vara și toamna, când fructele proaspete pot fi afectate de igiena precară. În sezonul rece, enterocolita poate apărea ca urmare a infecțiilor cu rotavirusuri sau virusul Norwalk.
Cele mai citite articole
De asemenea, călătoriile în zone cu surse de apă contaminate pot crește riscul îmbolnăvirii. Simptomul cel mai comun al enterocolitei este diareea, adesea numită și „diareea călătorului.”
Simptome ale enterocolitei la copii
Enterocolita la copii poate manifesta o serie de simptome, iar severitatea acestora poate varia de la ușoară la gravă. Iată câteva dintre simptomele comune ale enterocolitei la copii:
- Diaree: Diareea este unul dintre simptomele caracteristice ale enterocolitei. Aceasta poate varia în intensitate, de la diaree ușoară la diaree severă și frecventă. Diareea poate fi apoasă și poate duce la deshidratare rapidă la copii.
- Vărsături: Copiii cu enterocolită pot prezenta vărsături, care pot agrava deshidratarea și disconfortul.
- Febră: Uneori, enterocolita poate fi însoțită de febră. Febra este un răspuns al organismului la infecție și poate varia în intensitate.
- Dureri abdominale: Copiii pot prezenta dureri sau crampe abdominale. Acestea pot fi dureroase și inconfortabile.
- Pierderea poftei de mâncare: Enterocolita poate duce la pierderea poftei de mâncare și la refuzul alimentelor.
- Lipsa de energie: Copiii cu enterocolită pot deveni mai letargici și pot prezenta lipsă de energie.
- Scaune cu sânge sau mucus: Uneori, copiii pot avea sânge sau mucus în scaune, ceea ce poate indica inflamație sau leziuni în tractul gastrointestinal.
- Dezvoltarea rapidă a deshidratării: Din cauza diareei și a vărsăturilor, copiii pot deveni deshidratați rapid. Simptomele deshidratării pot include buze uscate, gura uscată, urinare mai rară sau absența acesteia, ochi înfundăți și pielea lipsită de elasticitate.
Cum să gestionați diareea și vărsăturile
Atunci când vă confruntați cu diaree și vărsături, primordială este menținerea unei corecte hidratări, deoarece aceste simptome pot duce la pierderea lichidelor vitale pentru organism. Hidratarea trebuie să fie moderată și graduală, astfel încât să nu supraîncărcați sistemul digestiv.
Puteți începe cu cantități mici, de aproximativ 1-2 lingurițe de lichide la fiecare 10 minute, în primele 6 ore de la debutul simptomelor. Ceaiul de mentă sau apa plată sunt opțiuni potrivite. Supelor le puteți include și ele în regimul de hidratare pentru a ajuta la restabilirea echilibrului hidrolipidic.
Atunci când toleranța digestivă revine, de obicei după o zi, și simptomele de vomă și diaree se ameliorează, puteți introduce treptat alimente ușoare, cum ar fi brânza de vacă slabă sau carnea slabă de pui, fiartă sau gătită pe grătar. Pâinea prăjită sau crutoanele coapte în cuptor pot ajuta la revenirea la o digestie normală.
Tratament pentru enterocolită
Tratamentul pentru enterocolită la copii depinde de severitatea simptomelor și de cauza subiacentă a afecțiunii. Este important să consultați un medic pentru evaluarea adecvată a copilului și pentru a determina planul de tratament potrivit. Iată câteva aspecte generale ale tratamentului pentru enterocolită:
- Rehidratare: Rehidratarea este esențială pentru a compensa pierderile de lichide și electroliți cauzate de diaree și vărsături. Puteți utiliza soluții de rehidratare orală special formulate pentru copii sau soluții pe bază de rehidratare. Este important să administrați lichide în cantități mici și frecvente pentru a preveni deshidratarea. În cazuri grave de deshidratare, copilul poate necesita administrarea de lichide intravenoase la spital.
- Alimentație: În primele faze ale bolii, copilul poate refuza alimentele solide. Este important să nu insistați asupra alimentației forțate. Puteți începe cu alimente ușoare de digerat, cum ar fi orezul fiert, bananele, piureurile de mere sau cartofi piure. Pe măsură ce simptomele se ameliorează, puteți introduce treptat alimentele obișnuite în dietă.
- Evitarea alimentelor iritante: Evitați alimentele care pot irita stomacul și intestinele copilului, cum ar fi alimentele picante, alimentele grase sau lactatele în perioada simptomelor acute.
- Medicație: În cazurile cauzate de infecții bacteriene sau parazitare, medicul poate prescrie antibiotice sau antiparazitare specifice. Nu trebuie să utilizați medicamente fără prescripție medicală.
- Monitorizarea: Este important să monitorizați starea copilului în timpul tratamentului și să căutați ajutor medical imediat dacă simptomele se agravează sau apar semne de deshidratare severă, cum ar fi buzele uscate, mâinile și picioarele reci, sau urinarea insuficientă.
- Prevenirea răspândirii infecției: Dacă enterocolita este cauzată de o infecție, asigurați-vă că respectați măsuri riguroase de igienă pentru a preveni răspândirea infecției la alte persoane.
- Consiliere medicală: În unele cazuri, poate fi necesară o evaluare mai detaliată a cauzei enterocolitei sau o îngrijire medicală mai intensivă. Urmați cu atenție sfaturile medicului și programul de tratament recomandat.
În concluzie, enterocolita poate fi o afecțiune neplăcută pentru copii și părinți deopotrivă, dar cu îngrijire adecvată și monitorizare atentă, simptomele pot fi gestionate și copiii se pot recupera în cele din urmă.
