Sectorul vitivinicol românesc este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, deoarece România are o tradiție ancestrală în recoltarea strugurilor și producția de vin, fiind avantajată de condițiile meteorologice, relief și sol.
În ceea ce privește suprafața podgoriilor, conform datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică (INSEE), în 2018, România era a 11-a țară din lume și a 5-a în UE, cu 171.233 hectare de suprafețe viticole pentru producția de vin.
Proporția suprafețelor de viță de vie hibridă este foarte mare în țara noastră, aproximativ 50%, iar majoritatea acestor suprafețe sunt deținute de persoane fizice.
În 2016, potrivit datelor INSEE, au fost înregistrate 698.086 de tone de struguri pentru vin, din care 451.722 de tone au fost struguri de soiuri certificate și 285.170 de tone soiuri de struguri hibrid.
8 regiuni viticole și 34 de regiuni viticole cu Denumire de Origine Protejată
În total, la nivel național, România cuprinde 8 regiuni viticole denumite după poziția lor geografică:
Regiunea Dealurile Crișanei și Maramureșului;
Regiunea Viticolă Dealurile Banatului;
Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei;
Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei;
Regiunea Viticolă a Nisipurilor și altor terenuri favorabile din sudul țării;
Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei;
Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei;
Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării.
În prezent, în România, există 34 de regiuni viticole cu Denumire de Origine Protejată (DOP) și 11 certificate ca Indicație Geografică Protejată (IGP).
Potrivit rapoartelor națioanle, din producția totală anuală în hl, producția de vinuri DOP reprezintă aproximativ 20%, în timp ce producția de vinuri IGP reprezintă 6,3%
Podgorii renumite din România
În fiecare regiune istorică există un număr de podgorii renumite, semn că tradiția cultivării viței de vie (care datează din timpul dacilor) se continuă.
Podgorii celebre din Moldova
1.Podgoria Cotnari
Este o podgorie cu 1.750 de hectare, unde se cultivă soiurile de struguri Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă și Francuşă.
Cotnariul este singura podgorie în care s-au păstrat exclusiv soiuri autohtone. Datează din perioada trago-geților, de acum peste 2.000 de ani.
Primele documente istorice despre viile din zona Cotnari datează din perioada domnitorului Petru Aron. Apoi, în perioada domniei lui Stefan cel Mare, podgoria atinge o dezvoltare fără precedent, atât prin mărimea suprafeţelor cultivate, cât şi prin calitatea vinurilor obţinute.
2. Podgoria Panciu
Este o podgorie cu 9.500 hectare, unde se cultivă soiurile de struguri Fetească Neagră, Babească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Regală, Fetească Albă, Șarbă, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Aligote, Chardonnay.
Această podgorie este recunoscută drept o regiune unde se pot produce unele dintre cele mai bune vinuri albe şi spumante din estul Europei.
3. Podgoria Odobești
Este o podgorie cu o suprafaţă de aproximativ 7.000 hectare, unde se cultivă soiurile de struguri Șarba, Galbenă de Odobeşti, Chardonnay, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin, Traminer, Merlot, Feteasca Neagră, Cabernet Sauvignon.
Este cea mai veche podgorie din ţara noastră. Aici se îmbuteliază vinuri selectate D.O.C.- C.M.D. (Denumire de Origine Controlată și Cules la Maturitate Deplină) premium, pe structura brandului „Blazon Domnesc”. Acest brand reprezintă vinurile consumate de Casa Regală a României și poartă pe contraetichetă semnătura prințului Dimitrie Sturdza.
Podgorii celebre din Dobrogea
4. Podgoria Murfatlar
Se întinde pe aproape 3.000 de hectare. Aici se cultivă soiurile de struguri Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Tămâioasă Românească, Shiraz, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon.
Podgoria este vestită pentru vinurile sale dulci şi demidulci. O scurta perioadă, între 1939 și 1942, pepiniera stațiunii viticole Murfatlar a fost Via Regală.
5. Podgoria Sarica Niculițel
Cea mai veche podgorie din Dobrogea, are o suprafaţă de viţă-de-vie de aproape 400 de hectare. Aici se cultivă soiurile Aligote, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling de Rin, Fetească Albă, Fetească Regală, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Syrah și Merlot.
Pe 6 septembrie 1803, în vorbirea despre vădrărit din Hrisovul domnitorului Alexandru Moruzi se mentionează despre vinul adus în Moldova de la Niculițel. Vinurile produse aici sunt bine structurate și echilibrate, aromate, care se pretează a fi băute cu mâncăruri ușoare.
Podgorii celebre din Muntenia
6. Podgoria Dealu Mare
Este o podgorie cu o suprafaţă de aproximativ 14.500 de hectare, unde se cultivă soiurile de viță de vie Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir, Merlot, Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris și Sauvignon Blanc.
Este recunoscută mai ales pentru vinurile roșii aromate. În regiune a fost demarat proiectul „Drumul Vinului“, o incursiune printre podgorii faimoase din judeţele Prahova și Buzău, de-a lungul căruia regăseşti şi conace, curţi domneşti şi mănăstiri.
Podgorii celebre din Oltenia
7. Podgoria Dealurile Craiovei
Primul document care vorbește despre activitatea viti-vinicolă pe suprafața acestei podgorii datează din 1497, și poartă pecetea voievodului Radu cel Mare.
Aici se cultivă soiurile: Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir, Tămâioasă românească.
8. Podgoria Sâmburești
Se întinde pe 314 hectare, unde se cultivă soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir, Chardonnay, Sauvignon Blanc.
Despre calitatea strugurilor de aici se menționează în documentele istorice. În jurul anului 1800, domeniul e cunoscut ca proprietate boierul Vintilă Brătianu, printre cei mai influenți oameni politici ai vremii. Acesta a înlocuit viile moșiei cu soiuri nobile franțuzești, la îndemnul unui oaspete, faimosul oenolog francez August Joseph Ville. Decizia s-a dovedit una bună: a obținut medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris din 1926.
9. Podgoria Drăgășani
Se întinde pe o lungime de 60 de km, pe malul drept al Oltului, cel mai mare afluent al Dunării din România. Aici se cultivă soiurile: Crâmpoșia Selecționată, Tămâioasa Românească, Feteasca Regală, Feteasca Albă, Negru de Drăgășani, Novac, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Noir.
Vinul de Drăgăşani este un excelent vin de masă, cu o culoarea galben-auriu, un pronunţat gust de fruct, un buchet foarte personal. Podgoria Drăgășani a produs întotdeauna vinuri albe fine, răcoroase, cu o aciditate bună.
Podgorii celebre din Transilvania
10.Podgoria Târnave
Se întinde pe aproximativ 3.000 de hectare. Aici se cultivă soiurile:
Feteasca Albă, Feteasca Regală, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian.
Obiceiul cultivării viței-de-vie pe aceste meleaguri are o tradiție milenară. Prezența unei populații germanice în satele din zona Jidveiului, și relațiile pe care aceasta le întrețineau cu populația din Valea Rinului au contribuit la calitatea vinurilor produse în această zonă.
