Istoria cultivării viței de vie pe teritoriul țării noastre se pierde în cele mai vechi timpuri. Horticultorii vorbesc despre un soi de viță de vie sălbatică pe care strămoșii noștri îl foloseau încă din anul 7000 î.Hr., pentru ca în urmă cu 6000 de ani, pe actualul teritoriu al României să fi apărut deja viță de vie nobilă.
Cum au evoluat culturile de viță de vie de la noi, de-a lungul timpului
Mergând pe firul mărturiilor istorice, poetul Ovidiu (43 î.Hr. – 17 d. Hr.), cel care a fost exilat de împăratul Octavianus Augustus pe actualul teritoriul al Constanței, a pomenit în însemnările sale despre importanța vinului pentru daci.
Tot horticultorii susțin că producția vinului și soiurile de viță de vie ale dacilor au beneficiat de un „upgrade” odată cu venirea romanilor. În anul 106. î. Hr., împăratul Traian cucerește Dacia, perioadă după care viticultura de pe actualul teritoriu al țării noastre se dezvoltă, romanii impunând soiuri noi de vie și tehnici moderne de cultivare.
Viticultura a rămas însă o activitate înfloritoare și după retragerea aureliană din 207 d.Hr. și a continuat să se dezvolte chiar și în timpul ocupației otomane.
De atunci, de-a lungul timpului, suprafețele cultivate cu viță de vie în România au crescut permanent, chiar dacă pe parcurs s-au confruntat cu diverse probleme naturale.
În anul 1883, România avea 150.000 hectare de viță, iar în anul 1900, deși întreaga Europă s-a confruntat cu o invazie de insecte (filoxere) care au distrus și viile din România, țara noastră avea 152.000 de hectare cultivate cu vie.
Important de știut este că, după dăunătorii care au afectat viile românești, podgoriile din țara noastră au beneficiat de ajutor din partea specialiștilor francezi, care au adus soiuri străine, precum Pinot Noir, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Merlot sau Sauvignon Blanc.
Din păcate, odată veniți la putere, comuniștii au decis eliminarea soiurilor străine de vie, iar culturile, care în perioada interbelică ajunseseră la peste 220.000 de hectare, au fost afectate considerabil.
Zonele viticole și podgoriile din România
Cultura viței-de-vie în România este grupată teritorial în trei mari zone viticole: intracarpatică, pericarpatică și danubiano-pontică. În cadrul acestor zone viticole sunt 10 regiuni viticole, ce se caracterizează prin condiții specifice de climă, sol și relief, prin soiuri cultivate, prin metode de cultură și procedee de vinificare folosite.
Printre cele mai importante regiuni viticole, amintim: Regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei, Regiunea viticolă a Podișului Moldovei, Regiunea viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaților, Regiunea viticolă a dealurilor și câmpiilor Banatului, Regiunea viticolă a dealurilor și câmpiilor Crișanei și Maramureșului, Regiunea viticolă a Podișului Dobrogei.
La rândul lor, cele 10 regiuni viticole cuprind 39 de podgorii din care unele au rămas doar cu potențialul natural, altele fiind prezente pe piață.
Este important să nu confundați podgoria cu producătorul de vin: într-o podgorie pot fi mai mulți producători, iar un producător poate avea mai multe podgorii.
Podgorii renumite din România
1.Cotnari
Cotnari este o importantă podgorie din România, renumită pentru Grasa de Cotnari, un soi de vin produs încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457 – 1504). Grasa de Cotnari este un vin alb botritizat, cu conținut ridicat de zahăr, care poate ajunge pana la 300g/litru.
Podgoria se întinde pe o suprafață de peste 1750 de hectare, aflate în proprietatea producătorului de vinuri Cornari, iar mare parte din producție pleacă la export, în Europa, dar și în țări precum SUA, Canada, Japonia, Rusia sau China.
Pe lângă Grasa de Cotnari, podgoria Cotnari mai are soiurile de vie Tămâioasă Românească, Fetească Albă și Frâncușă, Busuioacă de Bohotin.
2. Odobești
Podgoria Odobești se întinde pe raza localităților Bolotești, Jariștea și Odobești, fiind compusă din aproximativ 7.000 hectare.
Este una din cele mai renumite și mai vechi podgorii românești, primele mențiuni documentare despre Podgoria Odobești datând din secolul al XVII-lea.
Soiul de vin care a făcut cunoscută Vrancea în toată lumea este Galbena de Odobești, adorată de marii boieri pe timpuri.
Întrucât este un soi pretențios, vulnerabil la boli și greu de întreținut, producătorii viticoli vrânceni au renunțat încet, încet la Galbena de Odobești, astăzi, doar 150 de hectare mai fiind cultivate cu acest soi.
3. Murfatlar
Podgoria Murfatlar se întinde pe o suprafață de aproximativ 2.600 de hectare, iar istoria sa începe în 1907, când aici au fost plantate experimental soiuri de struguri precum Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir și Muscat Ottonel, aproape de Marea Neagră.
Datorită succesului acestor soiuri, cultura viticolă a început să crească în regiune, iar în anul 1943 a luat ființă Stațiunea Vitivinicolă Experimentală Murfatlar. Vinurile lor au fost extinse și au inclus soiuri de struguri precum Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon și Merlot.
4. Dealu Mare
Podgoria Dealu Mare este una dintre emblemele viticulturii românești, fiind deosebit de apreciată pentru soiurile sale de vin roșu. Situată în zona colinară a Carpaților, podgoria se întinde pe o suprafață de 14.500 de hectare.
Cele mai cunoscute vinuri roșii ale acestei podgorii sunt Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir și Merlot.
Viticultorii susțin că soarele este prezent în această zonă cu 14 zile mai mult decât în restul țării, ceea ce conferă mai multe arome vinului.
5. Panciu
Podgoria Panciu se întinde pe o suprafață de aproximativ 10.000 de hectare, fiind la rândul ei una dintre cele mai cunoscute din România.
Fiind amplasată într-o zonă temperată, vinurile sale, atât cele albe, cât și cele roșii, capătă o aromă deosebită.
În prezent, Podgoria Panciu este specializată în producerea de vinuri albe seci, care sunt folosite pentru obținerea vinului spumant.
Vinurile din podgoria Panciu sunt realizate atât din soiuri de struguri autohtone (Plăvaie, Galbenă, Băbească Fetească Albă și Fetească Neagră), cât și din soiuri de import (Fetească Regală, Riesling italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Ottonel, Pinot Noir și Merlot).
6. Târnavelor
Podgoria Târnavelor este cea mai mare din Transilvania, obiceiul cultivării viței-de-vie pe aceste meleaguri fiind o tradiție milenară. Prima atestare a viilor de aici datează din 1283. Descoperirile arheologice, documentele istorice, precum și obiectele specifice viticulturii și vinificației sunt o mărturie a tradiției îndelungate din această zonă.
Viile din Podgoria Târnavelor ocupă o suprafață de peste 1000 de hectare, iar vinurile produse aici sunt: Fetească Regală, Riesling, Savignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească Albă, Traminer, Chardonnay, Pinot Gris și Ezerfrut.
7. Sarica Niculițel
Este una dintre cele mai vechi podgorii din Dobrogea, se întinde pe 400 hectar de teren și este furnizorul oficial al Casei Regale de România.
Podgoria Sarica Niculițel conține soiuri alese și nobile de struguri, printre soiurile cultivate se numără: Aligote, Sauvignon Blanc, Riesling de Rin, Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot și Syrah.
De-a lungul anilor soiurile de struguri au câștigat multe medalii la concursuri internaționale, dar și în țară.
8. Sâmburești
Podgoria Sâmburești este atestată încă din vremea domnitorului Mihai Viteazu și, de-a lungul istoriei, a fost deținută de importante familii boierești.
Din cele 500 de hectare pe care se întinde podgoria, mai bine de jumătate sunt replantate cu cele mai alese soiuri de vin, aduse din Franța și crescute în cele mai bune condiții în România.
Terroirul de la Sâmburești este unul prielnic pentru vinurile roșii, aici având parte de un pământ mineralizat, prielnic unui vin puternic, de o expunere solară ideală, dar și temperaturi potrivite.
Printre cele mai cunoscute vinuri produse aici sunt: Cabernet Sauvignon, Merlot, Brungund și Feteasca Neagră de Sâmburel de Olt.
9. Huși
Podgoria Huși este una dintre cele mai mari centre viticole ale României. Ea datează încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1415) și Ștefan cel Mare, ultimul ridicându-și aici o curte domnească, biserica și o pivniță, rămase încă celebre.
Situată în partea sud-estică a Podișului Central Moldovenesc, complementată de un climat răcoros și soluri nutritive, Podgoria Huși însumează 3000 de hectare, de o frumusețe uimitoare, ideale pentru creșterea strugurilor din soiuri de seamă.
Întâlnim aici soiuri valoroase vechi, precum Zghihara de Huși, Feteasca Regală, Busuioaca de Bohotin, Feteasca Albă, alături de soiuri internaționale, precum Aligote, Sauvignon Blanc, Traminer, Cabernet Sauvignon.
10. Cotești
Istoria Podgoriei Cotești este strâns legată de istoria Podgoriei Odobești, pe care le desparte râul Milcov, hotarul natural ce despărțea Moldova de Țara Românească.
Soiurile de struguri cultivați în podgoria Podgoria Cotești sunt: Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon blanc, Tămâioasă românească.
